Postări

Se afișează postări din decembrie, 2020

,,Movila Miresii" de Maria Dumitrașcu (recenzie)

Imagine
Maria mi-a spus odată că pentru ea poveștile sunt ,,fărâme smulse din realitate", iar abia acum, citind romanul ,,Movila Miresii", îmi dau seama ce a vrut să spună și ce înseamnă cu adevărat pentru ea literatura. Totul începe la țară. Pentru că ,,veșnicia s-a născut la sat", nu? Autoarea redă, prin intermediul protagonistei, înzestrată cu un nume tipic țărăncuței românce, Anișoara, un ideal de viață la care orice om de condiție inferioară visează, fie că vrea sau nu: desăvârșirea prin educație și iubire. Esența satului românesc este prezentă și în ,,Movila Miresii": părinții care nu văd altă cale în lume pentru odraslele lor decât cea a unei vieți simple, pe care au dus-o toți membrii familiei, din moși strămoși. Părintele din zona rurală, needucat și fără viziuni asupra existenței, nu poate concepe o viață în afara hotarelor satului. Satul reprezintă pentru acesta universul, iar în afara acestuia se află haosul. Centrul univer

,,Pantofiorii roșii" de Maria Housden (recenzie)

Imagine
Puterea de a împărtăși suferința ta lumii întregi este un chip foarte rar întâlnit al bunătății. Deschizându-te în fața unor necunoscuți și oferindu-le acestora puteri depline pentru a judeca sau pentru a aproba experiența ta de viață, dai dovadă de curaj, dar și de compasiune în fața durerii din lume, contribuind, prin istorisirea ta, la o mai bună înțelegere a acesteia.  "Pantofiorii roșii" este un roman ce prezintă cel mai mare coșmar al unui părinte: posibilitatea ca iubitul său copil să cunoască, de la o vârstă mult prea fragedă, suferința. Relatată din perspectiva unei mame îndurerate, această carte se bazează pe fapte reale și prezintă scurta, dar intensa poveste de viață a lui Hannah, o fetiță ce a murit la doar patru ani din cauza cancerului. Din povestea lui Hannah oricine, indiferent dacă a cunoscut sau nu durere, poate avea ceva de învățat.  Micuța i-a uimit pe toți grație perspicacității și drăgălășeniei de care dădea dovad

,,Baraca" de WM. Paul Young (recenzie)

Imagine
,,Unde este Dumnezeu în această lume plină de suferință?" este întrebarea care mi-a răsunat în cap pe întreg parcursul lecturii acestui roman. După ce fetița lui, Missy, este răpită, iar toate dovezile anchetatorilor denotă faptul că aceasta este moartă, în ciuda absenței unui cadavru, Mackenzie se îndepărtează încet-încet de credință și de tot ce înseamnă sacru. Simțind că moartea lui Missy este o nedreptate pe care existența unui creator nu ar permite-o, Mack începe să se îndoiască de existența unui Dumnezeu.  La patru ani de la tragica dispariție a fiicei sale, bărbatul primește un bilet în care este poftit, aparent de către Dumnezeu, să petreacă un weekend împreună la baracă, ultimul loc în care Missy a lăsat un semn de viață. Acest bilet îi va schimba lui Mackenzie întreaga existență. Iar prin trăirile și sentimentele protagonistului, și în sufletul cititorului au loc schimbări, dar își fac apariția și noi idei și percepții. Curiozitatea învinge și,

,,Rămășițele zilei" de Kazuo Ishiguro (recenzie)

Imagine
Kazuo Ishiguro este unul dintre celebrii autori laureați ai premiului Nobel pentru Literatură. "Rămășițele zilei" este prima mea întâlnire cu opera autorului american de origine japoneză. Deși nu este printre preferatele mele, "Rămășițele zilei" rămâne totuși o carte foarte bună, din care am învățat multe lucruri, precum ce înseamnă să-ți iubești cu adevărat slujba sau ce înseamnă demnitatea și iubirea față de anumite principii de viață.  Stevens a practicat meseria de majordomn încă din tinerețe, iar după trecerea anilor, acesta adună roadele muncii sale îndelungate: mândria de a fi în slujba unor gentlemani de prima mână, bucuria de a fi numit "un majordomn mare" și sentimentul de satisfacție pe care doar o muncă bine făcută îl poate da. În practicarea oricărei meserii apare noțiunea de progres. Societatea și industria se dezvoltă, așadar este un proces foarte normal ca unele meserii să dispară, iar altora să li se schimbe cerin

,,Să bați din palme cu o singură mână" de Richard Flanagan (recenzie)

Imagine
În acest roman, Richard Flanagan abordează cu multă înțelegere și compasiune o temă ce se cere redată cu sensibilitate: relația conflictuală dintre un părinte și copilul acestuia. "Să bați din palme cu o singură mână" reprezintă o metaforă a imposibilității realizării unei dorințe. Deși speranța și perseverența există, dorința nu se va îndeplini niciodată. Poate din cauza lumii limitate în care trăim, poate din cauza trecutului sau, de ce nu, poate din cauza fricii de a fi cu adevărat fericiți. Încerci să aplauzi cu o singură mână, când pentru acest gest e necesară prezența a două mâini. Un vis născut mort. Promisiunea unei vieți mai bune într-o lume nouă, fără un trecut tumultos în spate, se poate dovedi adesea înșelătoare. Bojan și Maria părăsesc Europa vlăguită de război cu speranța că vor putea fi fericiți alături de fetița lor, Sonja, într-un loc nou, care nu a cunoscut ororile omenirii. Lăsând o amprentă mult prea puternică asupra sufletelor

,,Vândută la 13 ani" de Patricia McCormick (recenzie)

Imagine
Patricia McCormick este o jurnalistă americană, laureată a numeroase premii literare. Profitând de vasta ei experiență în domeniul cercetării, aceasta a publicat multe romane, în care prezintă aspecte ale realității sociale de pe întreg cuprinsul globului.  "Vândută la 13 ani" este o carte care abordează o temă despre care puține persoane și-au găsit curajul să vorbească. A vorbi despre acest subiect înseamnă, în cele din urmă, să admiți că acesta există, iar această recunoaștere poate fi foarte dureroasă pentru anumite categorii de persoane. Romanul prezintă, într-o manieră foarte veridică, obligarea femeilor din țările sărace să se prostitueze pentru a produce bani. Lakshmi are 13 ani și locuiește într-un sat sărac din Nepal. Condițiile de trai ale copilei sunt mizere, iar viitorul ei pare lipsit de orice perspective. Moartea tatălui ei a reprezentat un moment sumbru în existența lui Lakshmi. Apariția tatălui vitreg în viața ei nu-i ad

"Cele 5 limbaje ale iubirii pentru cei singuri" de Gary Chapman (recenzie)

Imagine
Limbajele iubirii reprezintă modul în care ne manifestăm iubirea/afecțiunea pentru cei din jur. Cele cinci limbaje ale iubirii sunt: cuvintele de apreciere, timpul de calitate, darurile, serviciile și atingerile. 1. Cuvintele de apreciere Cuvintele de apreciere cunosc diverse forme, precum: cuvintele de încurajare, cuvintele de laudă și cuvintele binevoitoare. Unele persoane simt adesea nevoia de a primi asigurări din partea celor din jur: felicitări, complimente, aprecieri. Când, de mic, ai fost înconjurat de un "mediu pozitiv", adică părinții tăi ți-au spus mereu că ești unic și deosebit, la maturitate îți va fi foarte ușor să-i susții pe cei din jur. În schimb, dacă ai trăit într-un "mediu negativ", plin de insulte și descurajări, la maturitate nu vei putea să îi complimentezi pe cei din jur pentru că nu vei ști cum.  2. Darurile Unele persoane se simt iubite atunci când primesc daruri. Aceste daruri reprezintă în ochi