Ioana în minunata lume a cărților

1. Date despre autor   ERIC-EMMANUEL SCHMITT s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filozofie. Trei ani mai târziu obține titlul de doctor în filozofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru,  Noaptea de la Valognes . Îi urmează  Vizitatorul , care îi aduce consacrarea și pentru care este distins cu trei premii Molière,  Variațiuni enigmatice ,  Libertinul  etc. În 1994 îi apare primul roman,  Secta Egoiștilor , dar scrie în continuare piese de teatru care fac săli pline în Franța și în străinătate. În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Théâtre pentru întreaga activitate. De același succes răsunător se bucură și romanele sale  Evanghelia după Pilat  (2000),  Adolf H. Două vieți  (2001),  Pe când eram o operă de artă  (2002), precum și eseul  Viața mea cu Mozart  (2005). Volumele care alcătuiesc „Ciclul invizibilului“ –  Milarepa  (1997),  Domnul Ibrahim și f

În ,,Casa Olandeză" iubirea și iertarea se împletesc într-un mod foarte firesc, cea din urmă ajungând să fie rezultatul influenței celei dintâi asupra tuturor personajelor implicate în acțiunea romanului. Casa Olandeză este o operă arhitecturală, o clădire care uimește privitorul atât cu exteriorul misterios, cât și cu interiorul plin de grandoare. Cyril Conroy, un veteran îmbogățit peste noapte, cumpără această casă cu gândul de a-și face familia cum nu se poate mai fericită... însă această achiziție se dovedește a fi fatală, iar Elda, soția acestuia, îl părăsește din motive misterioase pe el și pe Maeve și Danny, fiica și fiul lor. La finalul lecturii, am putut observa că romanul Annei Patchett a abordat câteva teme foarte importante pentru mine, iar pe cele care mi s-au părut mai interesante sau cu care am rezonat cel mai mult le voi prezenta în cele ce urmează. 1. SORA DEVENITĂ MAMĂ O mulțime de fete, din cauza lipsei temporale sau a absenței totale

Bazându-se pe fapte reale și prezentând iubirea în cele mai diverse ipostaze, Thomas Hardy conturează în ,,Tess d'Urberville" o frescă foarte fascinantă a societății și vieții englezești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, reușind să păstreze un echilibru foarte plăcut între acțiune, descriere și dialog, care face lectura acestui roman o experiență foarte agreabilă. În centrul atenției cititorului autorul o plasează pe Tess, o tânără de o sensibilitate și o moralitate ieșite din comun. Acest simț acut al moralității nu o va lăsa pe protagonistă să se bucure cu adevărat de niciun moment fericit al existenței sale modeste. Simțeam mereu, pe parcursul lecturii, un iz de tristețe veșnic prezent în comportamentul lui Tess. Aceasta, când avea toate motivele din lume pentru a fi fericită, acționa ca atare, cum societatea îi impunea tacit, însă în sufletul ei zbuciumat se găsea mereu o urmă de vinovăție, survenită din crezul conform căruia datorită greșelil

Ficțiunea, în opinia lui Orwell, este o copie aproape fidelă a realității. Spirit vizionar și inovativ, autorul redă în operele sale, scrise cu zeci de ani în urmă, situații cât se poate de logice și de compatibile cu ceea ce trăim în z ilele noastre. Transpunând ideile despre societatea umană în sânul lumii animalelor, autorul a scris o operă ce șochează și azi prin realismul ei tragic. Animalele domnului James , sătule de sclavia în care trăiau încă din prima zi pe pământ și până la moarte, organizează o revoluție și-l alungă pe acesta de la fermă. Această revoluție are la bază un germene bun, viziunea asupra unei lumi în care toate animalele vor fi tratate egal indiferent de ,,rangul" lor social, însă această percepere a lumii devine încet-încet părtinitoare. Toate practicile politice pe care animalele le au pus în aplicare după alungarea dușmanului sunt puse sub influența curentului ce avea să fie numit animalism, o copie perfectă a comunismului. Înc