,,Casa Olandeză" de Ann Patchett (recenzie)

În ,,Casa Olandeză" iubirea și iertarea se împletesc într-un mod foarte firesc, cea din urmă ajungând să fie rezultatul influenței celei dintâi asupra tuturor personajelor implicate în acțiunea romanului.
Casa Olandeză este o operă arhitecturală, o clădire care uimește privitorul atât cu exteriorul misterios, cât și cu interiorul plin de grandoare. Cyril Conroy, un veteran îmbogățit peste noapte, cumpără această casă cu gândul de a-și face familia cum nu se poate mai fericită... însă această achiziție se dovedește a fi fatală, iar Elda, soția acestuia, îl părăsește din motive misterioase pe el și pe Maeve și Danny, fiica și fiul lor.
La finalul lecturii, am putut observa că romanul Annei Patchett a abordat câteva teme foarte importante pentru mine, iar pe cele care mi s-au părut mai interesante sau cu care am rezonat cel mai mult le voi prezenta în cele ce urmează.

1. SORA DEVENITĂ MAMĂ
O mulțime de fete, din cauza lipsei temporale sau a absenței totale a figurii materne din viața lor, au fost nevoite să joace rolul de mamă pentru frații mai mici. Este și cazul lui Maeve, protagonista romanului. La plecarea mamei sale din misterioasa casă olandeză, fetița s-a văzut pusă în situația de a juca rolul mamei în fața lui Danny, fratele ei. Maeve este nevoită să se maturizeze mult prea devreme, să fie mult prea responsabilă și să se neglijeze adesea pe sine pentru a-i asigura lui Danny susținerea necesară în diversele etape ale vieții. 
2. PĂRINTELE ABSENT
Neînțelegând plecarea bruscă a soției sale, Cyril pare că uită de existența micuților săi, ba chiar le îngreunează acestora viețile prin aducerea în rol de mamă vitregă a Andreei, o femeie rea și fără scrupule. Absența din viața copiiilor săi nu este motivată, însă este pusă pe seama ororilor la care bărbatul a luat parte în război și a eșecului conjugal.
3. RELAȚIA ÎNTRE DOI FRAȚI
Cred că iubirea dintre un frate și o soră este un sentiment imposibil de transpus de cuvinte, această relație este una dintre cele mai frumoase binecuvântări din viața unui om. În persoana unui frate găsești iubire, alinare în cele mai grele momente, înțelegere, bucurie, dar mai ales puterea de a merge mai departe atunci când viața nu mai are sens. Relația dintre Maeve și Danny m-a emoționat profund, diferența de șapte ani dintre cei doi este aceeași ca între mine și cel mai mic frățior al meu. Maeve este impecabilă în rolul surorii mai mari, iar greutățile peste care cei doi frați Conroy au fost nevoiți să treacă împreună i-au unit și mai mult, și mai statornic.

4. CURAJUL DE A TE ACCEPTA AȘA CUM EȘTI
Mulți oameni, temându-se de părerea celor din jur sau chiar de propria conștiință, continuă să persevereze pe un drum greșit, care poate la un moment dat i-a definit, dar care acum le provoacă doar fustrare și un sentiment deloc plăcut de neputință.
Danny, la îndemnul surorii sale, urmează cursurile facultății de medicină, însă nu va profesa niciodată ca medic, pentru că această meserie nu-i aduce nicio satisfacție.
Curajos, parcă împotriva tuturor, protagonistul alege să facă ceea ce-l face fericit: calcă pe urmele tatălui său și-și deschide propria firmă de imobiliare. Noua ocupație îi aduce bucurie și satisfacții atât de plan personal, cât și pe cel financiar, iar Danny realizează faptul că a meritat să înfrunte, pentru o scurtă perioadă, prejudecățile altora.
5. ACASĂ
Unele persoane definesc conceptul de ,,acasă" ca fiind un sentiment, iar altele ca fiind un loc. Pentru cei doi protagoniști ai romanului, acasă este reprezentat de sentimentul de a fi împreună, dar și de clădirea casei olandeze pe care, chiar și la maturitate, după mult timp de la ultimele lor zile acolo, continuă să o viziteze.
6. IERTAREA
Atunci când o mamă își abandonează copilul, aceasta suferă enorm în urma acestui act cel mai adesea egoist. Însă, ca în toate problemele umane, uitarea intervine, iar dacă mama lui nu se mai întoarce, copilul o va uita, însă nu definitiv, iar sentimentul de abandon rămâne pentru totdeauna.

Danny și Maeve, ajunși la deplină maturitate, o regăsesc pe mama lor, îmbătrânită de trecerea anilor și de regrete. Cei doi au de făcut o alegere dificilă: fie aleg să întoarcă spatele trecutului și să accepte un viitor în care prezența mamei lor este ceva sigur, fie aleg să-și continue viața fără prezența figurii materne.
Narat din perspectiva lui Danny, ,,Casa Olandeză" este pe bună dreptate un roman atât de apreciat și premiat... pentru mine este o lectură de neuitat.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

"Băieții din strada Pál" de Molnar Férenc (recenzie)

"Vincent și Theo" de Deborah Heiligman (recenzie)

,,Trei dinți din față" de Marin Sorescu (recenzie)