,,De două mii de ani..." de Mihail Sebastian (recenzie)

Mihail Sebastian este un scriitor interbelic foarte cunoscut și iubit de cititorii români, însă foarte puțini sunt cei ce știu că acesta a scris sub pseudonim și că numele său real este Iosif Hechter.

În romanul ,,De două mii de ani" autorul prezintă atmosfera antisemită din România dinaintea celui De-al Doilea Război Mondial din propria sa experiență ca evreu, apreciat pentru cunoștințele sale culturale, dar marginalizat din cauza prejudecăților epocii.
,,De două mii de ani" debutează cu prefața lui Nae Ionescu, idolul lui Mihail Sebastian. Această prefață a șocat opinia publică din cauza spiritului antisemit care se resimte în ea.

Pe parcursul cărții autorul redă cu acuratețe viața unui evreu român din acea perioadă tulbure a istoriei umanității.
Evreii aveau drepturile negate, sufereau abuzuri nejustificate, erau priviți drept niște elemente dăunătoare societății deși ei în realitate nu au greșit cu nimic pentru a merita să fie supuși acelor torturi inumane, care își pierdeau sau își măreau intensitatea și frecvența în funcție de climatul socio- politic al timpului.
De ce a scris Mihail Sebastian această carte? Deși nu credea în religia sa, nu o putea nega, așa că scriitorul încerca să găsească răspunsuri cât se poate de logice la întrebările sale despre umanitate și religie, care-l măcinau zi și moarte. Scrisul i-a oferit autorului liniștea și răspunsurile atât de dorite.

După debutul romanului ,,De două mii de ani", Mihail Sebastian a fost aspru judecat, sub cele mai variate forme, pentru toate ideile pe care le-a afirmat în carte. Ca o replică împotriva acestui val de ură nejustificat împotrivă sa autorul scrie și publică ,,Cum am devenit huligan".
În ,,Cum am devenit huligan", Mihail Sebastian prezintă foarte detaliat, citând diverse surse și publicații,  cele mai grave acuzații care i-au fost aduse de cititorii romanului ,,De două mii de ani", cum ar fi: lipsa de patriotism, o exagerare a prejudiciilor aduse societății evreiești, folosirea unui limbaj de ghetou, faptul că este evreu etc.
Ca simplu cititor pot să afirm doar faptul că eu nu am găsit nimic ofensator, nici pentru mine și îndrăznesc să spun că pentru nimeni, în lectura romanului ,,De două mii de ani".
Pentru mine lectura romanului lui Mihail Sebastian a reprezentat o perioadă de timp în care am acumulat o mulțime de idei și noțiuni despre antisemitismul anilor '20 și expansiunea sa în anii '30.
Ca orice carte care abordează/ are loc în perioada interbelică, și cartea ,,De două mii de ani" împreună cu ,,Cum am devenit huligan" reprezintă o lectură foarte valoroasă pentru oricine.