,,Pierduți în Cartierul Spaniol" de Heddi Goodrich (recenzie)

Sentimentul iubirii are darul de a produce schimbări majore în viața unui om. Iubind, devenim mai buni, mai generoși și mai dispuși spre sacrificiu. Însă sentimentele puternice pentru persoana dragă pot scoate la iveală și cele mai neplăcute trăsături de caracter, precum posesivitatea și gelozia.
Heddi Goodrich plimbă cititorul pe străzile întortocheate din Napoli prin intermediul acestui roman. Tovarășii de drum vor fi Heddi și Pietro, doi tineri ce trăiesc primii fiori ai iubirii pe fundalul unui oraș aglomerat și plin de viață. 
Pietro este un student italian foarte legat de originile sale rurale, iar Heddi este o tânără din America care se află în Italia mulțumită unui schimb de experiență. 
Viața studenților napoletani este învăluită într-o aură distinsă și reprezintă visul fiecărui adolescent: o existență dusă departe de ochiul critic al părinților, alături de alți tineri excentrici și inovatori. În perioada studenției, viața îți surâde, imposibilul devine posibil, iar dorințele din copilărie devin adevărate certitudini ale maturității. 

Pietro și Heddi se cunosc prin intermediul unor prieteni comuni, iar în scurt timp ajung să fie de nedespărțit. Relația celor doi parcurge un traseu sinuos, marcat atât de momente tandre, cât și de incertitudine, care la finalul romanului se accentuează și va duce, în cele din urmă, la despărțirea celor doi protagoniști.
Pietro este mult prea legat de pământul familiei, mult prea influențat de părerea celor din jur pentru a-i putea oferi iubitei sale ceea ce aceasta își dorește cu adevărat: o viață nomadă, plină de aventuri și într-un contact permanent cu alte civilizații.
Deși finalul neașteptat al relației celor doi protagoniști a fost dezvăluit încă din primele pagini ale romanului, autoarea a găsit un mod foarte original pentru a păstra vie curiozitatea cititorului. Cartea cuprinde și un schimb de email-uri între cele două personaje centrale, care are loc la patru ani de la brusca lor separare. După un capitol incitant, plin de căldură și dragoste între cei doi iubiți, este inserat un email în care unul dintre ei îi explica celuilalt sentimentele pe care i le-a pricinuit despărțirea, dar și trăirile pe care le are acum, în momentul reluării legăturii după o lungă pauză.

Am rămas profund dezamăgită de finalul romanului, care a știrbit farmecul relației celor doi studenți și implicit a întregului roman. Deși atât Pietro, cât și Heddi menționează durerea pe care le-a produs-o inevitabila depărtare, autoarea nu a specificat modul în care cei doi au decis să se separe. Ceea ce, după o așteptare de aproape 400 de pagini, este foarte frustrant.
Lăsând la o parte faptul că finalul romanului este interpretabil și foarte incert, recomand cu drag această carte împătimiților genului romance, deoarece Heddi Goodrich provoacă, prin povestea de iubire expusă, fiori și emoții de cel mai înalt rang.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

"Băieții din strada Pál" de Molnar Férenc (recenzie)

,,Minunata lume nouă” de Aldous Huxley (recenzie)

,,Trei dinți din față" de Marin Sorescu (recenzie)