,,Cercul mincinoșilor" de Jean-Claude Carrière

Cititul reprezintă, pentru majoritatea dintre noi, o pasiune mai mult sau mai puțin pătimașă. Iar pasiunea, prin însăși esența cuvântului, desemnează o activitate desfășurată în timpul liber.
Am decis să scriu un mic articol despre această carte pentru a veni în sprijinul celor ocupați care, chiar dacă și-ar dori, nu pot oferi prea mult timp lecturii.
Pentru cei care sunt în căutarea unei cărți din care pot citi zilnic 3-4 pagini, care să-i bucure și să le ofere o mică doză de înțelepciune, ,,Cercul mincinoșilor" este alegerea potrivită.
Prin documentarea pentru cartea de față, Jean-Claude Carrière a făcut un dar valoros cititorilor de pretutindeni.
Această carte conține peste 400 de povești, mai lungi sau mai scurte, adunate din toate colțurile lumii. Principalele teme abordate în cadrul volumului ,,Cercul mincinoșilor", prin intermediul povestirilor, sunt:
1. Lumea este așa cum este;
2. Eul este încăpățânat, întunecat, nesuferit și poate nici nu există;
3. Omenescul este uneori prea omenesc;
4. Un dascăl bun poate fi folositor sau nu;
5. Puterea este fragilă, prin urmare neliniștită, așadar șovăielnică, deci nesigură, deci contestată, deci fragilă;
6. Justiția este invenția noastră șovăielnică;
7. Râsul poate fi un scop în sine;
8. Să ascultăm și vorbele nebunilor (și ale bețivilor);
9. Timpul este stăpânul nostru: putem să ne jucăm cu el?...și multe altele. 

Autorul redă foarte frumos în prolog esența artei povestitului: prin intermediul unor istorisiri, omul contemporan are un acces nelimitat la înțelegerea strămoșilor. Cât de norocoși suntem că putem pătrunde în taina vremurilor de mult apuse! Însă, pentru a se putea bucura de acest privilegiu și urmașii noștri, trebuie să contribuim fiecare în parte la perpetuarea tradițiilor, obiceiurilor și poveștilor din trecut, pentru ca acestea să-și găsească un loc de cinste și în viitor.
Volumul abundă în varietate culturală și îl recomand tuturor celor care, prin intermediul unor povești scurte, vor să se desprindă puțin din agitația cotidianului. 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

"Băieții din strada Pál" de Molnar Férenc (recenzie)

Imagine
În "Băieții din strada Pál", Molnár Ferenc a reușit să redea cu o acuratețe surprinzătoare viața din Budapesta de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Copilăria, inocența și iubirea pentru dreptate sunt temele principale ale acestui roman atât de frumos mulțumită simplității sale. Trecerea de la copilărie la adolescență este adesea incomodă și dureroasă deoarece ne dăm brusc seama că viața nu e chiar atât de ușoară precum pare și că unele persoane nu sunt așa cum ne-am imaginat noi că ar fi. Prin toate aceste stări și contradicții trece și János Boka, protagonistul acestui roman. Conducător al băieților din strada Pál, acesta va învăța pe parcursul a câteva zile ce este prietenia, trădarea dar și neputința în fața inevitabilului. Când un alt grup de băieți, numiți "cămășile roșii", vrea să "cucerească" maidanul din strada Pál, Janos decide că locul de joacă va rămâne mereu al grupului său de pri...
Citiți mai multe

,,Minunata lume nouă” de Aldous Huxley (recenzie)

Imagine
  Minunata lume nouă prezentată de Aldous Huxley în romanul său este o societate de consum, o lume în care se încearcă o uniformizare fizică a oamenilor prin crearea unor loturi uriașe de gemeni absolut identici. Ideile prezentate de-a lungul acestui roman sunt foarte interesante (și îmi amintesc într-o oarecare măsură de romanele lui George Orwell), însă acțiunea mi s-a părut destul de plictisitoare în unele părți.   Metoda Bokanovski, prezentată chiar în primele pagini, presupune crearea de indivizi pe bandă rulantă și respingerea oricărei forme de diversitate. Oamenii nu creșteau în sânul unei familii, ci în centre comunitare; liderii acestei lumi noi nu doreau existența unor sentimente afectuoase între diverși indivizi. Noțiunile de ,,mamă” și ,,tată” sunt privite ca fiind scandaloase și obscene. Oamenii nu aveau nevoie de o familie, aceștia aveau nevoie de soma (droguri) și de o viață lipsită de responsabilități, pentru a fi maleabili și ușor de manipulat de către cei afl...
Citiți mai multe

,,Trei dinți din față" de Marin Sorescu (recenzie)

Imagine
Marin Sorescu este, în opinia mea, un autor neglijat pe nedrept de către cititorii români. Amintită uneori în programa școlară obligatorie, opera acestui autor s-a pierdut în negura timpului și este atât de puțin apreciată. ,,Trei dinți din față" este un roman a cărui valoare am apreciat-o abia la finalul lecturii. Cred că această carte și-a îndeplinit scopul: m-a fascinat, m-a educat și la final mi-a lăsat o mie de întrebări și gânduri. Sfidând regimul comunist și punându-și viața în pericol, Marin Sorescu scrie acest roman care prezintă, prin intermediul acțiunii și personajelor sale, realitatea acelui regim opresiv. Cel mai interesant aspect al acestui roman a fost faptul că ediția în care l-am citim avea accentuate paragrafele care, la vremea debutului, au fost considerate nepotrivite de către cenzura comunistă și în consecință eliminate. Printre subiectele considerate interzise de către regimul totalitar în perioada căruia Marin Sorescu a...
Citiți mai multe