"Micul prinț" de Antoine de Saint Exupéri (recenzie)

Să spui despre "Micul prinț" că este o carte destinată exclusiv celor mici mi se pare o aberație, deoarece emoțiile ce străbat paginile acestui roman îți ating cele mai profunde coarde sufletești indiferent de vârsta pe care o ai la momentul lecturii. Mesajul acestui clasic universal se potrivește oricui, indiferent de împrejurare: iubirea ne definește întreaga existență.
Antoine de Saint Exupéri s-a înscris în rândul marilor genii ale literaturii universale cu această operă nemuritoare, citită și recitită de o mulțime de generații de cititori.
Micul prinț este, de fapt, o personificare a tuturor însușirilor bune ce animă această lume: bunătatea, generozitatea, curiozitatea, dar mai ales iubirea.

Iubirea micuțului pentru trandafirul său reprezintă, în opinia mea, toate ipostazele acestui puternic sentiment.
Micul prinț își iubește floarea în ciuda distanței fizice ce se află ce se află între ei. Gândul că nu își va mai vedea trandafirul îl neliniștește și îl întristează pe micuț. Așa e iubirea: nevoia de neînvins de a fi lângă ființa dragă nouă.
Chiar dacă trandafirul are spini, Micul prinț nu își poate concepe viața fără prezența acestuia în ea. Când iubim pe cineva, îl acceptăm în ciuda defectelor sale.
Chiar dacă a acumulat o mulțime de cunoștințe, a văzut o parte importantă dar nesemnificativă a acestui univers, micuțul nu va putea trăi niciodată fără trandafirul său. Pentru că indiferent de cât de multe am vedea și am trăi, dacă nu avem iubirea lângă noi este imposibil să ne bucurăm cu adevărat de experiențele pe care viața ni le-a pus în cale.
Micul prinț e nevoit să locuiască pe o mică planetă doar pentru că acolo este unicul mediu propice pentru trandafirul său. Indiferent de cât de limitată este lumea în care trăiește ființa iubită, vom accepta acel spațiu în detrimentul altor universuri, mult mai cuprinzătoare și interesante. Fericirea nu ține loc de timp și spațiu. Detaliile pălesc în fața intensității iubirii.
Indiferent cât de departe s-ar afla, Micul prinț își iubește cu aceeași ardoare floarea. Dragostea sinceră nu ține cont de timp și de distanță. Iubirea va fi mereu în inima ta.

Oricât s-ar chinui micuțul să refuze dorul arzător care-l încearcă când se gândește la floarea sa, acest lucru este imposibil. Iubirea nu poate fi ignorată. Ea există pur și simplu. Și nu avem posibilitatea de a o diminua sau de a o uita. Iubirea e un sentiment ce nu va ține niciodată cont de rațiune.
În ciuda trufiei florii, Micul prinț o iubește. Iubim în ciuda tuturor defectelor.
Chiar dacă există milioane de trandafiri în acest univers, Micul prinț consideră că trandafirul lui este cel mai frumos. Iubirea ne face unici și de neînlocuit.
"Micul prinț" este o lecție prețioasă ce vizează iubirea. Poți străbate mii de kilometrii, te poți afla în celălalt capăt al lumii cu o mulțime de posibilități în față, însă mereu te vei întoarce acasă, la ceea ce iubești cu adevărat. Dorul te va răscoli și te va face să-ți dai seama că viața nu are niciun sens în absența iubirii. Iubirea este totul. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

"Băieții din strada Pál" de Molnar Férenc (recenzie)

"Vincent și Theo" de Deborah Heiligman (recenzie)

,,Trei dinți din față" de Marin Sorescu (recenzie)