"De veghe în lanul de secară" de J.D.Salinger (recenzie)

Adolescența este una dintre cele mai dificile perioade ale vieții. Adolescenții, cel mai adesea tineri neexperimentați și inocenți, se văd în postura de a lua decizii ce le vor influența întreaga existență, perspectivă foarte înfricoșătoare în ochii acestora.
Eu cred că această perioadă dificilă a vieții determină ce fel de om vei deveni. Iar eroul lui Salinger, Holden Caufield, decide să fie un individ original, neafectat de părerea celor din jurul său despre el.
Protagonistul este un băiat problematic, cu o atitudine rebelă, care-i va aduce exmatricularea din mai multe școli, fie ele de stat sau private.
Părăsind ultima școală la care a fost înscris, Holden decide să le ascundă părinților săi exmatricularea. Ajuns în New York, tânărul refuză să meargă acasă și se cazează la un hotel obscur, unde va avea parte de o mulțime de aventuri. Unica persoană care ajinge să cunoască adevărul despre situația lui Holden este Phoebe, surioara acestuia.

Atât povestea relatată pe un ton adesea ironic, cât și protagonistul savuros fac din "De veghe în lanul de secară" o carte iubită de mii de cititori. Însă aspectul care a făcut ca romanul lui Salinger să fie considerat o adevărată capodoperă a literaturii universale este modul veridic în care acesta, prin intermediul lui Holden, a reușit să redea amalgamul de emoții, nesiguranța și entuziasmul pe care un tânăr le simte la trecerea la copilărie la maturitate.
Unul dintre numeroasele mesaje care răzbat din paginile romanului, care de altfel este și preferatul meu, este acela de a ne trăi viața în propriul mod și de a face ceea ce iubim cu adevărat, aceasta fiind calea unică către fericire. Ceea ce altora le pare banal și nesemnificativ pentru tine poate însemna lumea întreagă.
"De veghe în lanul de secară" este o carte ce trebuie citită de fiecare om, cel puțin odată-n viață.